Tag Archives: Bătrâne…

Zori de taină

04302Adu-ți aminte diminețile și mirosul fin de sunete coapte: blând, alb și strict armonic. Cuvinte moi picurau ritmic pe palme și muzica se așternea pe ochi ca o maramă.

Suflet trândav, de ce-ai uitat strămoșeștile ode? Mi-e foame de cuvintele cele uitate, de aromele cele fierbinţi ale dulcilor flăcări natale… Iată că florile din olul cu vise s-au trezit! Să cântăm mai fierbinte, mai tare, să se audă până pe fundul mării și până la stele! Măcar dorul de taină să mi-l stârpesc și m-oi lăsa înghițit de zări până dimineața.


Epilog (emotie de toamna)

Ieri am văzut cum cerul poate sa ningă cu frânturi de cuget si cuvinte sacre… Si n-am știut pana azi ca pot creste-n stejari îngeri cu aripi de foc!

Printre stâncile săpate in bezne mocnește necontenit nepăsarea. Izvorul cu vise a secat… sau cel puțin pana-ntr-a-ntaia noapte de octombrie senin.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.